Wooden winter garden & reader's nest
In this DROPS video we show how to knit a jumper top down in the round on circular needles. We show how we increase for raglan by doing a YO 2 sts before mar...
Сшивание вязаного изделия часто заключается в сшивании открытых петель. Сделать это надо грамотно, чтобы место стыка было незаметным. Некрасивый шов может ис...
Sistemul digestiv, sistemul digestiv la om si funcţia de nutriţie, tubul digestiv și glandele anexe ale sistemului digestiv, Aparatul digestiv, Cavitatea bucală, Stomacul, Intestinul subțire, Intestinul gros, Ficatul, Pancreasul, Funcţiile ficatului, Digestia, Absorbția
Ihhh! As inspirações fotográficas de hoje estão uma sujeira só! :P Haha! Mas é uma sujeirinha do bem, tá? A ideia é tirar fotos sozinha, com seu amor ou com suas amigas usando tintas. Sim! E não é que dá para garantir vários cliques criativos apenas com pessoas e cores? Dê uma olhada nas fotos lindonas que nós trouxemos para te inspirar! Não se esqueça de ir para um lugar em que você possa fazer sujeira, hein? Nada de tirar fotos do tipo dentro do seu quarto, porque imagina só! E se você for pintar o corpo, procure tintas próprias para contato com a pele. Outros tipos podem causar alergias, então tome cuidado! Lembrando que é para se inspirar nas fotos em si e não nas meninas que aparecem nelas, fechado? E aí, qual das fotos das galerias acima foi a sua favorita? Se tirar alguma do tipo, anexe-a aqui nos comentários ou marque a gente no Instagram. Queremos ver! \o/
Miercuri am fost la lansarea unui album foarte frumos despre Sinaia scos de editura lui Radu Oltean. Cum dl. Emanuel Bădescu este unul dintre coautori, am vrut să-i comunic faptul că am găsit în arhive autorizarea atelierului lui Franz Duschek din strada Franklin nr. 3. I-am promis că voi scrie acest articol. Acum văd că trebuie să rezerv un al doilea episod acestei locaţii căci am constatat că am şi atelierul lui iniţial, cel din Podul Mogoşoaiei nr. 21. Aşa că, în acest prim episod voi prezenta autorizarea acestui atelier, despre care am comentat în mod greşit pe blogul lui Alex Gâlmeanu, atribuindu-i-l lui Szathmari. În fotografia lui Duschek din 1874 în care se vede Podul Mogoşoaiei între Teatrul Naţioal şi Sărindar, apare pe un fragment de calcan înscrisul "21 Typografia moderna". Cadrul este de la muzeuldefotografie.ro unde se poate vedea şi fotografia întreagă. De fapt, acolo era o intrare către un fund de curte, după cum se vede şi din planul acestui segment de stradă desenat în 1856 (de la AN-DMB, fond PMB General, dosar 102/1856). Acum sunt chiar convins că subiectul fotografiei lui Duschek era - de fapt - localizarea propriului atelier, căci intrarea spre "Typografia modernă" este încadrată fix în centrul imaginii. Iar în fundul de curte se pare că erau nişe anexe peste care şi-a construit Duschek un atelier de fotografie în anul 1874, luând cu chirie acest loc pe 5 ani de la un "Baron Niculics". Acel baron care era proprietarul ce-i închiria locul trebuie să fi fost cineva din familia Nikolici de Rudna. Pe detaliul acelei reprezentări a proprietăţilor din Podul Mogoşoaiei din 1856, pare că în acel loc de lângă prăvăliile Sărindarului ar scrie "Prinz Nikolz" ... Cererea de autorizare provine de la AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 11/1874 unde sunt arhivate şi planurile autorizaţiei cu biletul 125/1874. Construcţia pare să fi fost una destul de mare deşi aparent improvizată. Mi s-a părut interesant şi faptul că planurile sunt semnate de însuşi Grigore Cantacuzino, primarul Bucureştilor. Nu e deloc uzual, de regulă semnătura care se regăseşte pe aceste desene este cea a rhitectului comunei, mai târziu a şefului serviciului arhitectură. Nu a funcţionat multă vreme acest atelier în Podul Mogoşoaiei 21. Cert este că la 1876 Duschek deja îşi construia atelierul din strada Franklin iar în ce priveşte primul său atelier, în 1876 solicita o altă autorizare ca să repare locul şi să-l lase cum fusese înainte de a-l închiria. Documentul se găseşte la AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 19/1876. Pentru că în discuţia cu dl. Bădescu am fost întrebat şi de anul deschiderii străzii Edgar Quinet, pun aici şi un plan cu acel perimetru din 1868. La acea dată deja figura "strada Nouă" dar nu ştiu de câtă vreme. E cert însă că nu a apărut decât după 1856, de când datează desenul arătat mai sus dar şi planul Jung. Prin urmare, deschiderea acestei străzi s-a făcut între 1856 şi 1868. Din păcate, acest plan destinat determinării porţiunilor din terenul proprietătii Greceanu ce urmau a fi expropriate pentru prelungirea Bulevardului Academiei către Cotroceni, nu cuprinde şi proprietarii de pe partea opusă, în zona Sărindarului. Documentul se găseşte la AN-DMB, fond PMB Tehnic, dosar 5/1866. Deci aceasta este scurta trecere a lui Duschek prin Podul Mogoşoaiei 21 (deşi pare că acest număr a ajuns repede a fi în zona pe care se află zi Magazinul Victoria). Mi-a luat ceva vreme ca să mă ţin de promisiunea de a mai scrie despre atelierele fotografice peste care am dat în arhive ...
Ion Miclea Civilizatie milenara IV - Bostinaritul Teasc cu surub si "grapa" pentru obtinerea cerii din fagurii stupilor de albine, din comuna Sebesul de Jos (jud. Sibiu). Materia prima (bostina), incalzita in prealabil, este presata prin intermediul unui piston, de grinda masiva a teascului, coborata cu ajutorul surubului excentric, actionat prin invartirea cu ajutorul unei parghii, de mai multi oameni. La terminarea miscarii de rotare a surubului este ridicata grapa cu bolovani, accentuand forta de presare. Interiorul locuintei de lumanarari din satul Sebesul de Jos (jud. Sibiu). Interiorul locuintei taranesti reprezinta o unitate functionala si stilistica desavarsita, constand din sistematizarea spatiului prin dirijarea luminii si dispunerea mobilierului (masa marginita de lavite, in unghiul luminos format de peretii cu ferestre si patul, in unghiul intunecos, opus), din echilibrata distributie a valorilor decorative: mobilierul, pictat, friza ceramica si icoanele pictate, pe peretii luminati, iar textilele decorative pe pat si pe culmea instalata deasupra acestuia. V - Pescuitul Pescuitul la varsa, la Crisan, in Delta Dunarii. De forma unui con si construita din impletitura de nuiele sau din plasa de inele metalice, varsa este utilizata la pescuitul stationar, cu momeala sau prin asezarea pe curentul apei, in timpul migratiei sturionilor pe Dunare. Cherhanaua din Mahmudia (jud. Tulcea). Constructie riverana Dunarii, realizata in tehnica palafita (suspendata pe piloti), cu acoperisul din stuf batut, si servind receptionarii recoltei piscicole, sortarii si prelucrarii primare a pestilor (extragerea icrelor, sararea, depozitarea cu ghiata). Gospodarie de pescar cu moara de vant din comuna Mahmudia (jud. Tulcea). Ansamblu edilitar si arhitectonic, complex ca structura si riguros organizat prin distribuirea constructiilor in cele trei compartimente delimitate cu imprejmuiri proprii; in fata: casa, baia si cuptorul; la mijloc, cu intrarea laterala: grajdul si cotetele; in spate la gradina: moara si grupul sanitar. Constructiile sunt lucrate in tehnica chirpiciului, cu acoperis de stuf batut, iar imprejmuirea complexului, la fatada, din scandura traforata, in rest, din stuf impletit. Port popular dobrogean din colectiile Muzeului Deltei Dunarii - Tulcea. Incadrat perfect, tipologic si stilistic, portului romanesc, cel dobrogean exceleaza prin bogatia si armonia cromatica (tipic meridionala), prin decorativismul geometric si perfectul echilibru al campilor ornamentali (tipice etniilor agrariene). VI - Pastoritul Galeata cu cupa de muls oile la o stana din muntele Puru (jud. Alba). Cupa de muls (confectionata prin scobire) este instalata printr-un sistem basculant in mijlocul galetii lucrate din doage, continutul sau fiind deversat in vasul mare, dupa indepartarea eventualelor impuritati aparute in timpul mulsului. Coliba pastorala din comuna Rucar (jud. Arges). Specifica zonei de fanate a Argesului, coliba constituie un ansamblu arhitectonic pastoral multifunctional. Coliba propriu-zisa construite din grinzi cioplite si acoperita cu sita, avand functia de locuinta pentru pastor, adapostul oilor fatatoare si al mieilor amenajat sub polata, prin prelungirea acoperisului colibei pe doi pereti ai acesteia, si ocolul deschis, construit din sparturi de arbori inclinate pe pari asezati intre furci, pentru apararea oilor de animalele salbatice. Comarnicul stanii din Coltii Ciuvalei (jud. Arges). Compartiment distinct al stanilor tricelulare (de obicei, constructie independenta), servind ca adapost pentru pastori in timpul mulsului oilor. Deschis in fata, el este prevazut in partea dinspre tarcul oilor, cu deschideri prin care sunt introduse oile, una cate una, pentru muls. Stana din Coltii Ciuvalei (jud. Arges). Constructie pastorala alpina realizata din barne de brad si acoperita cu sita, in patru ape, avand trei incaperi: comarnicul pentru muls, din care se intra in "fierbatoare" (atelierul pentru prelucrarea laptelui) si "branzaria", spatiul amenajat pentru dospirea casului si depozitarea branzeturilor. Gospodarie pastoreasca cu ocol intarit din comuna Magura (jud. Brasov). Gospodarie pastorala, specifica asezarilor de la mare altitudine, risipite, compusa din casa (datata 1844) si anexe (grajduri, susop, fierbatoare si adosata casei, croznia pentru oi), care inchid ermetic un ocol patrulater prevazut cu poarta mare si portita, in fata si cu portita , in spate. Interior cu cuptor din gospodaria cu ocol intarit, din comuna Magura (jud. Brasov). Cuptor cu vatra libera si cos de tiraj tronc-piramidal, prevazut cu o cusba rabatabila din metal, pentru atarnarea ceaunului, servind la pregatirea mancarii dar si la incalzirea camerei de zi a gospodariei. Gospodarie pastoreasca cu curte inchisa din comuna Poiana Sibiului (jud. Sibiu). Specifica Marginimii Sibiului, gospodaria datata 1854 este construita din patru constructii distincte: casa, pe soclu inalt din piatra, cu pivnita, sura cu grajdul avand compartimente special amenajate pentru cornute si ovine, sopronul deschis spre curte, pentru oi si casuta batraneasca cu o singura incapere, toate legate intre ele prin porti inalte din zid de piatra si imprejmuire din grinzi de brad. Vedere aeriana a unei stani la poalele muntilor Orastiei (jud. Hunedoara). Alaturi de stana, se disting dotarile indispensabile ale unui asemenea complex pastoraL: strunga pentru oi cu comarnicul pentru muls si izvorul cu trocile pentru adapat animalele. Atelier de cojocar din Salistea Sibiului. Elevi ai scolii populare de arta din Rasinari, indrumati de Ana Omota. In cele doua centre de veche traditie mestesugareasca in prelucrarea blanurilor si pieilor, transmiterea mestesugului se face prin scolirea noilor generatii de catre cei mai inzestrati creatori populari, astazi, in cadrul claselor externe ale Scolii populare de arta - Sibiu, VII - Tesutul Invatarea torsului in Curtisoara (jud. Gorj). Manuirea fusului in torsul de pe furca cere o indemanare transmisa din generatie in generatie, de mii de ani, celE mai vechi urme ale mestesugului (fusoaiele ceramice) datand din epoca neolitica. Scoarta de lana din zona Branului. Piesa decorativa (paretar) din interiorul locuintelor zonei Branului, realizata la razboiul de tesut in tehnica celor 4 ite, decorul constand din caroiajul geometric ce incadreaza motivul ostiei, realizat printre ite (prin navadire). Astazi, la razboiul de tesut in comuna Ilva Mare (jud. Bistrita Nasaud). Tehnica tesutului orizontal consta din introducerea suveicii cu "bateala" (firul transversal) printre firele urzelii (firele longitudinale) urmata de indesirea prin baterea cu spata fixata intre "brigle" (in mana dreapta). Tesaturi si porturi bucovinene din comuna Balea (jud. Suceava). Produse ale valoroasei industrii casnice textile bucovinene, portul si tesaturile decorative de interior (fete de masa, paretare, grindarase si tesaturile de culme), bogat decorate cromatic, in tehnica geometrica, constituia odinioara podoaba fiecarei locuinte taranesti. Valtoare pentru ingrosat straiele de lana, comuna Sichevita (jud. Caras-Severin). Cosul tronconic pentru ingrosarea tesaturilor din lana numit steaza in estul si nordul tarii, vaiala in Banat si valtoare in teritoriile fostei provincii romane a Daciei, constituie cea mai veche instalatie de exploatare a energiei hidraulice (din epoca dacica), penru prelucrarea textilelor groase din lana. Tesaturi si port de femeie din comuna Oboga (jud. Olt). Tesaturile si portul oltenesc se disting ca valori de exceptie ale industriei casnice textile romanesti prin bogatia cromaticii (in care efectul rosului dominant le confera o nota distincta), prin stilistica ornamentala (in care alternanta rombului cu vistrele, a motivului geometrizat cu cel naturalist), creeaza o suita de modele de mare expresivitate artistica. Vartelnita din comuna Berbesti (jud. Maramures). Instalatia functioneaza pe principiul miscarii circulare, utilizata la depanarea firului si pregatirea mosoarelor (bobinelor) pentru suveica, cu ajutorul sucalei sau al rotii de depanat. Femeie in port nasaudean, torcand. Torsul, alaturi de tesut, a creat marea arta a portului popular, cea mai expresiva manifestare a harului artistic al tarancii romane, de o deosebita unitate structurala, pe plan national si de o impresinanta varietate stilistica zonala, Nasaudul avand la randu-i particularitati distincte, de mare frumusete. Piua de postav hidraulica din comuna Sichevita (jud. Caras-Severin). Tipologic, instalatia de piuat se include in aria pivelor cu maie si bataie pendulatorie; hidrotehnic reprezinta o particularitate intalnita numai in Clisura Dunarii, constand din suplimentarea vietezei apei pe baza ameliorarii admisiei (prin utilizarea "butoiului") si construirea rotilor hidraulice pe verticala cu cupe, in locul celor cu aripi sau lopeti. Cerga de lana pe cosul de ingrosat al darstei din Moeciul de Sus (jud. Brasov). Procesul complex al prelucrarii straielor la darsta presupune viitoritul, trasul firelor pe "cosul de tras" si ingrosarea tesaturii in cosul de ingrosat. Flausatul (sau trasul firelor) se face prin trecerea tesaturilor (prin invartirea cosului centrat pe axul rotii hidraulice) peste o grapa de spini (sau de cuie) care rup un capat al firelor. Tesaturi din locuinta maramureseana din comuna Berbesti (jud. Maramures). Tesaturile din canepa si lana, de uz gospodaresc si decorative, grupate pe pat si pe culme (straiele in vargi albe si negre, covoarele cu "catane - antropomorfe - , stergurile si capataile, decorate geometric in negru si rosu), releva o sobrietate coloristica specific nordica. Suman oltenesc din satul Calui (jud. Olt). Piesa de port din panura neagra, decorata prin broderie cu siret colorat, aplicat, si cu gaitane, de mare efect estetic, exprima un mestesug de traditie medievala - sumanaritul - care a dat, in fiecare zona etnografica, centre mestesugaresti specializate, cu stiluri specifice. Femei in port popular din comuna Ilva Mare (jud. Bistrita-Nasaud). Frumusetea portului popular nasaudean presupune insusiri de virtuozitate mestesugareasca (egalitatea torsului, finetea si densitatea tesutului, eleganta croitului) si calitati de originala creatie artistica (alegerea si potrivirea culorilor, combinarea si realizarea decorului, cu un desavarsit simt al echilibrului). La ora de tesut a scolii populare de arta din comuna Rasinari. Arta tesutului a fost transmisa din mama in fiica, in fiecare familie, din timpuri imemorabile. Preocupate de pastrarea acestui mestesug cu valente artistice remarcabile in arta populara contemporana, cele mai inzestrate creatoare populare indruma noi si noi generatii, in cadrul scolilor de arta populara, cu clase de tesut in numeroase sate, in secretele tesutului artistic. Mireasa in port popular sasesc din comuna Seica Mica (jud. Sibiu). Port de mare efect artistic, bogat decorat prin broderie florala multicolora a tuturor pieselor care-l compun (panglicile si podoabele metalice), bortenul negru satinat si catifeaua maiestuoasa conferindu-i distinctie, sobrietate, eleganta. Port popular femeiesc din Maramures. Robustetea si simplitatea plina de distinctie a portului maramuresean, conservat cu staruinta dintr-un respect inegalat in alte zone, pentru traditie, este completat prin gingasia broderiei si a dantelariei filigranate a iilor si personalizata (in fiecare vale sau subzona a Maramuresului) prin detalii coloristice proprii, intalnite in vastrele zadiilor si decorul cojoacelor. Mireasa in port popular maghiar din comuna Vistea (jud. Cluj). La limita dintre traditie si inovatie, tributar industriei urbane si evidentiind o subliniata inclinatie spre baroc , prin multimea podoabelor asimilate, portul mireselor din Vistea pastreaza nota specifica a structurii, croiului si coloritului traditional. Oseni in port popular, la sambra oilor pe varful Huta (jud. Maramures). Sambra oilor, sarbatoare de mare traditie in Oas, prilejuita de obicieiul masuratului mulsorii oilor, inaintea urcarii la munte, pentru varat, s-a transformat, in zilele noastre, intr-o mare sarbatoare folclorica nationala, care ofera prilejul unei adevarate parazi a portului osenesc. Album editat de revista Transilvania, Sibiu, 1982. Cuvant inainte de Radu Florescu. Studiu istoric si comentariile de Corneliu Bucur.
