Plansa pentru taiat hartie si carton, de croit, marcat tipare si modele de Patchwork este realizata dintr-un material special care se inchide partial in timpul taierii cu lama.

Mi-am dorit o ie pe care să o pot lucra. Anul trecut, am încercat să lucrez broderie în cruciulițe la două fire și materialul pe care l-am cumpărat nu a fost bun, deoarece era prea rar, avea aspect de tifon, deși i se spunea pânză topită, și nu am fost mulțumită de el. Apoi am luat un material mai des și totodată fin, foarte frumos, dar imposibil de lucrat...ochelarii + lupa mi-au creat mari probleme, așa că am renunțat la acest tip de broderie, dar nu am renunțat la material. Așa că am ales o cale confortabilă pentru mine: să fac o ie cu mânecă raglan pe care să aplic broderie croșetată. Ceea ce am obținut vedeți în imaginile alăturate. Pentru măsurile mele, aproximativ 48 - 50, am folosit tiparul din fotografia alăturată astfel: tiparul A B C D E F G H A este tiparul pentru spate (1/2 din tipar), iar pentru față am trasat un arc de cerc, cu raza de 31 cm, ajungând în punctul B1 situat la 14 cm de verticala AH. Am fixat punctul A1 la 5 cm mai jos de punctul A și am unit A1 cu B1. Tiparul pentru față este determinat de punctele A1 B1 C D E F G H A1. Pentru mânecă am folosit tiparul din figura următoare. Eu am croit mâneca cu lungime de 45 cm, adică o mânecă scurtă, până la cot. Am pus tiparele pe materialul pus în două, astfel încât să nu fac risipă de material, fiecare tipar așezat cu linia de mijloc al feței, respectiv al spatelui, pe muchia de îndoire a materialului, apoi le-am fixat cu bolduri de pânză. Pentru mânecă am desenat tiparul de o hârtie pusă în două, am desenat conform figurii și apoi am decupat tiparul. Așa am obținut tiparul întreg pentru mânecă. Pentru a face economie de material, tiparul de mâneca întreagă l-am pus pe pânza pusă în două (pe materialul rămas disponibil) și am croit ambele mâneci odată. Am desenat cu cretă de croitorie conturul tiparelor și am dat semne (lațe) de jur împrejurul tiparelor, după care am desprins tiparele de hârtie și am croit fiecare piesă fața, spatele și mâneca, lăsând rezervele pentru cusături de câte 1 cm. Apoi am tăiat cu grijă lațele și am desfăcut piesele. Apoi le-am asamblat, însăilând fața de spate pe liniile de sub braț, mânecile și apoi am prins mânecile de bluză. Cam așa arăta ia mea în această fază. Am tras la mașină toate cusăturile și am surfilat toate rezervele. Pentru modelul croșetat am ales o dantelă albă pe care am descris-o în postare bordură îngustă croșetată . Pentru acestă dantelă am folosit macrame alb. Am lucrat dantela pentru decolteul de la gât și pentru mâneci. De asemenea am lucrat și floricele cu două rânduri de petale, floricele mici cam de 3 cm. Pentru râurile de pe fața iei, de pe mâneci și câteva floricele am ales un fir de marcame degrade roșu/galben/alb. Modelul pentru râuri, model în formă inimi, îl vedeți în figura alăturată. Pentru această dantelă, descrierea modelului este în articolul Model croșetat cu inimi. O seară bună tuturor!

6 ani de cand am inceput acest blog, fara sa stiu exact unde va duce poarta pe care am deschis-o. pe mine m-a dus unde am vrut. pentru ca la fiecare pas facut, mai vroiam ceva. am vrut panza de in fina, am facut. apoi am vrut in cu aspect arhaic si am facut. am vrut apoi panza de canepa si am facut. am vrut matase si am adus. si dupa ce toate ingredientele au fost impreuna, am adaugat culoarea. condimentul cel mai de pret. pentru toti ochii care stiu sa aleaga, pentru toate mainile care fac arta cu acul, pentru mintile deschise care stiu sa aprecieze. pentru mine si pentru toate doamnele care cos alaturi de mine, pentru broderia romaneasca, pentru rafinament, pentru frumos. pentru ideea de frumos. si uite asa, poarta pe care am deschis-o m-a adus inapoi in copilarie, pentru ca nu este joaca mai frumoasa, mai grea si mai complexa decat cea cu lumina, cu textura, cu nuantele.

Culoare: bej, cremDimensiuni rola (latime x lungime): 53 x 1005 cmInterval repetare tipar: 64 cmMaterial: fibre netesute (vlies)Adeziv recomandat: adeziv tapet BartolineProducator: AS Creation GermaniaUnitate de masura: rola 10,05 m

modelul din mijlocul plansei s-a folosit pe mijlocul manecii si s-a folosit si pe piept. el trebuie repetat de cate ori este nevoie, in functie de largimea manecii si in functie de cat de fin se coase

Bine ați venit la șezătoare! Dacă vă aflați aici înseamnă că v-ați hotărât să vă coaseți o ie cu propriile mânuțe. Faină treabă! Aveți admi...

Nu trebuie sa fim dezamagiti, uimiti sau indignati daca vedem semnele noastre folosite si de alte popoare; nu e ca si cum ele devin, brusc, mai putin romanesti. Nu sunt exclusiv romanesti! Literele al

Cu ajutorul acestui punct cu caracter decorativ se fixeaza si largimea iei la gat. Procedeul cel mai simplu consta in a merge inaintea aculu...

A présent que je sais mon petit paquet arrivé à destination, je peux dévoiler ce que je réservais à la si jolie Léonie ... Des sm...

Despre spirala s-au scris sute de pagini; dar cand am vazut ca explicatiile autorilor se bat cap in cap, m-am oprit din citit metafore tiparite in 1988, 1991, cand si noi si autorii, eram blocati aici

Vizitează articolul pentru mai multe informații.

Modèle Le top SIROCCO a été pensé pour vous proposer un joli top, aisé et rapide à monter, et qui selon votre choix de tissu et de bouton se déclinera en top confortable et élégant de tous les jours, ou en petit haut sophistiqué à la ligne sobre pour le soir. Il comporte une large encolure bateau devant, qui se prolonge dans le dos par un décolleté accentué. Taille : du 34 au 46 (Consultez le tableau de mesures dans l'onglet Tailles) Niveau de couture : débutant LES MARGES DE COUTURE SONT INCLUSES (1 CM). ***ENGLISH TRANSLATED BOOKLET AVAILABLE WITH YOUR SEWING PATTERN*** Fournitures - 1m10 de tissu pour de laize de 140cm - 70 cm de thermocollant- 2 boutons pour la déco- Et si vous souhaitez réaliser une robe Sirocco, ajoutez 35 cm en bas des pièces buste devant et dos Tissu Du coton, au jersey, en passant par un jacquard, de la soie, une belle viscose… à vous de voir et revoir encore l’allure qui vous attire ! Tuto Retrouvez le tuto vidéo ici, et il peut être réalisé en top ou en robe, le pas à pas en image sur le site vous explique tout, et bien entendu la notice de montage regroupe toutes les infos. Envoi Le patron pochette contient un plan imprimé et une brochure de montage illustrée. Il est conditionné dans une enveloppe cartonnée décorée, au fini soft touch. Envoi du colis en France à domicile par Colissimo ou en point relai par Chronopost shop2shop. L'offre Chronopost est plus économique. Le colis est à retirer sous 8 jours.  Envoi du colis à l'étranger par Delivengo (groupe La Poste) ou par Mondial Relay. Les modalités et coûts d'envoi sont dans notre FAQ.

pattern

dit aussi Parmenture d'encolure, tracer les enformes des emmanchures sans manche comme celà ! si pince fermer là ! et tracer la fin !

Oamenii de pe aici au conceput, demult de tot, un fel unic de a fi iar credintele lor nu au putut fi oprite sau deturnate spre alte concepte...

IA de BUCURESTI este a doua “misiune de salvare”, pe langa cea legata de iile din Basarabia (despre care am scris pe 27 martie). Ia de Bucuresti a fost napastuita, inlocuita rapid cu haine de oras. A fost neglijata, fiind umbrita de ia de ...Vlasca – regiune etnografica mai puternica si mai influenta decat regiunea entografica Ilfov. Dar mi-am dorit prea mult sa port o ie de Bucuresti, curata, autentica: in fond, aici m-am nascut. Am reusit sa gasesc 5 modele. Ia de Bucuresti nu este o vrajeala; ea chiar a fost! si va fi purtata din nou. 4 modele vechi, pe care le-am desenat si postat saptamana trecuta – vor prinde viata curand. 1 model stravechi, pe care il postez acum. Acest model este foarte greu de realizat. Nu stiu cate femei mai pot sa lucreze folosind aceasta tehnica, numita “rumanescuri” sau “punctul batranesc”. ASTA ESTE CUSATURA NOASTRA, VECHE, ROMANEASCA! (cruciulitele au aparut recent). Ambitia mea nu are margini. Nu ma mai multumesc la a recupera modele. Vreau sa vad si cusatura batraneasca. De ce? Pentru ca inca se poate, pentru ca este mult prea frumoasa. Si nu poate fi reprodusa de masina de brodat ! :) sic ! Departe de aici, iile de Bucuresti sunt in lucru si sunt pe maini bune. In Bucuresti, departe de a fi linistita, ma gandesc si la alte zone neglijate. Sa nu uitam pe nimeni!

Oamenii de pe aici au conceput, demult de tot, un fel unic de a fi iar credintele lor nu au putut fi oprite sau deturnate spre alte concepte...

SIMBOLURI FITOMORFE IN ARTA POPULARA VECHE : POMUL VIETII [ CREATIA] , TRANDAFIRUL, FLOAREA DE LOTUS , MACUL, CROCUSUL, NARCISA, LILIACUL , TRIFOIUL SI TRIFOIUL CU PATRU FOI. DE ASEMENI SUNT INCLUS…

6 ani de cand am inceput acest blog, fara sa stiu exact unde va duce poarta pe care am deschis-o. pe mine m-a dus unde am vrut. pentru ca la fiecare pas facut, mai vroiam ceva. am vrut panza de in fina, am facut. apoi am vrut in cu aspect arhaic si am facut. am vrut apoi panza de canepa si am facut. am vrut matase si am adus. si dupa ce toate ingredientele au fost impreuna, am adaugat culoarea. condimentul cel mai de pret. pentru toti ochii care stiu sa aleaga, pentru toate mainile care fac arta cu acul, pentru mintile deschise care stiu sa aprecieze. pentru mine si pentru toate doamnele care cos alaturi de mine, pentru broderia romaneasca, pentru rafinament, pentru frumos. pentru ideea de frumos. si uite asa, poarta pe care am deschis-o m-a adus inapoi in copilarie, pentru ca nu este joaca mai frumoasa, mai grea si mai complexa decat cea cu lumina, cu textura, cu nuantele.

So it is wonderful to see the needlework of Romania being valued for the art that it is.

Dacă ai hotărât să-ți faci o IE, atunci ar fi bine să cunoști cele mai importante semne care pot fi inserate pe acest tip de haină națională și care este semnificația acestora. Ioana Corduneanu activează în acest domeniu și a venit cu un text util în care explică ce presupun semnele care apar pe o IE și de unde provin acestea.

Cum evolueaza greutatea si inaltimea copiilor de la nastere pana in adolescenta?

E un tipar foarte simplu de facut si care iese foarte bine. L-am invatat in anii 80++ cand aveam o marime de haine in care acum nu mai intru. Am invatat sa fac acest tipar la o profesoara recunoscuta de scoala de croitorie Danckaerts. 'Sistemul Danckaerts', cum se numeste oficial in Olanda, a aparut in 1909, cand o profesoara de lucru l-a rugat pe sotul ei, inginer, sa o ajute la perfectionarea calcularii tiparelor. Fusta dreapta, Vogue V8697... ... si informatia de pe plicul tiparului (vezi cum a fost schimbat tiparul de baza). Am gasit scoala din intamplare, dupa ce fusesem la o scoala de cartier, unde nu mi-a placut profesoara, care lucra prea mult 'din experienta proprie' si ce facea nu iesea f. bine. Rasfoind de curand cartile lor ca sa gasesc tiparul de fusta am vazut ca fac ceva ceea ce se face numai in croitoria de clasa. Vorbesc despre metoda in care (numai) la cuta din mijloc sau la slitz se adauga de ambele parti 0.5 cm, ceea ce se numeste 'walking ease' ('surplusul de mers'). Eu raman sa-i zic tot asa, 'surplus de mers', desi pe blogul Ancai am citit ca ar trebui sa zic 'adaos de lejeritate de mers'. Dar cum ar fi prea lung si complicat si eu nu sunt de profesie raman la 'surplus', desi 'ease' este intr-adevar 'lejeritate'. Fuste facute de Sandra Betzina pentru Vogue(V1292) Despre acest mic detaliu am invatat de la Marcy Tilton, Sandra Betzina si dintr-o carte de Roberta Carr "Couture, The Art of Fine Sewing" (care se vinde pe Amazon.com, dar nu e interesanta decat pentru cine vrea sa afle mai mult despre croitoria de mare casa de moda). Acum insa tiparul. Tipar Vogue V8773 (cu talie ridicata) MASURILE NECESARE Aveti nevoie de urmatoarele masuri (pe care le ilustrez cu masurile mele de pe vremea cand am invata sa fac tiparul, pentru ca tiparul pe care il discut este un scan din caietul meu de scoala. Masurile mele nu mai sunt de multisor aceleasi!!!). Imaginea de mai sus, din care vedeti cum se masoara, este de la Threads Magazine, din articolul "How to Measure Up". Este excelenta ideea cu elasticele de 1 cm (nu mai late) care iti marcheaza liniile de grosime si sa te ajute sa determini inaltimea primei linii de sold (cea de sus) si si a liniei a doua a soldului, cea care se foloseste la determinarea marimii de tipar pentru fusta sau pantaloni. Cu conditia sa nu folositi elastice stranse, ci intinse numai atat ca sa nu alunece de pe corp. Altfel te strang si schimbi dimensiunile, deci masori alte grosimi. (La MyLabel trebuie neaparat sa folosesti marcatul cu elastice ca mai sus). Gasesc insa ca elasticele care arata perimetrele soldului sunt prea sus puse. Ambele. In poza din profil eu as masura de acolo de unde se vede ca incepe piciorul, iar inaltimea din talie pana unde au pus ei elasticul ar fi dupa mine lungimea pensei, care se opreste mereu deasupra varfului protuberantei respective. Sunt curioasa ce zice Anca despre poza asta. Masurile pe corp Grosimea taliei (perimerul taliei) / Talie = 67 cm Grosimea mica a soldului / Sold 1 = 92 cm * se masoara perimetrul soldului la 10-12 cm de sub talie * notati distanta dintre talie si elasticele de pe sold: in general este de 12 cm sau de 10 cm (pentru personele mai mici sau cu soldurile mai rotunde) Grosimea soldului in partea ca mai accentuata / Sold 2 = 102 cm * se masoara cam la 22 cm, dar distanta dintre talie si linia asta de sold poate fi mai mica sau mai mare, depinde de corp. IMPORTANT: * Trebuie sa masurati lungimile Talie-Sold1 si Talie-Sold 2 pe corpul pentru care faceti tiparul. Masurati inaltimile soldului exact asa cum sunt la ea, chiar daca nu sunt cele standard. Altfel iese rotunjimea soldului prea sus si trebuie sa lungiti sau scurtati fusta pe sold. * Tineti seama ca persoanele mai plinute pot avea alte lungimi decat cele standard sau ca lungimile soldului se pot schimba pe parcurs. La mine din 12 si 22 cm au ajuns la 10 si 19 cm!! (masurat recent tot de o profesoara de lucru cand am luat lectii despre PatternMaker7). La fusta clasica dreapta se aduga un suplus (adaos de lejeritate) de cam 2 cm in talie si 4-6 cm pe sold 2 (grosimea cea mai mare a soldului). * Cu cat sunt soldurile mai proeminente, cu atat ai nevoie de mai mult surplus, fiidca ai nevoie de material in plus cand te asezi. Cine intra in categoria asta stie deja despre ce vorbesc si stie cat de incomoda devine o fusta care nu are surplus suficient, desi e OK cand stai in picioare. Numai dupa ce te-ai convinsa ca fusta nu se ridica foarte mult in sus cand persoana sta pe scaun, esti sigura ca ai masurat bine grosimea soldului si ai ales surplusul bine. Ceva cute sunt normale. Dupa ce am adaugat surplusul obtin masurile pe care le folosesc la facutul tiparului. Talie = 69 cm (67 + 2) Sold 1 = 98 (92 + 6) Sold 2 = 108 (102 + 6) Inaltimea T-S1 = 12 Inaltimea T-S2 = 22 Pe o linie verticala se masoara din punctul D (al doilea de sus in poza - nu se vede clar, asa ca voi mentiona mereu despre care litera vorbesc, cel mai de sus e de fapt D') inaltimea soldului 1 si 2 (12 si 22) si se marcheaza cu literele G (litera de sus) si G' (a doua de sus). DG = 12 cm DG'= 22 cm Tot din D masurati lungimea fustei (asta are 60 cm). Marcati punctul J. DJ = 60 cm * E mai bine sa iti faci tiparul pentru o fusta mai scurta, pentru ca e mai usor de desenat linia tivului. Din G, G' si J trasati perpendiculare pe linia verticala DJ. Pe linia G' (soldul 2 / mare) masurati 1/2 din grosimea soldului (cea la care s-a adaugat surplus, aici 54 cm, adica 108:2) si puneti punctul H'. Masurati aceeasi distanta pe liniile din G si J. Obtineti: G'H' (soldul 2) egala cu GH (soldul 1) egala cu JK (tivul) = 54 cm Observati ca in talie nu avem inca o linie orizontala. Din punctul D ne ridicam cu 1,5 cm si obtinem punctul D'. * DD" este diferenta de inaltime dintre linia verticala din talie in mijlocul fetei pana la pamant si cea verticala din talie urmand linia soldului pana la pamant. Din D' (deci deasupra punctului de mijloc al fetei de pe talie!) desenam o perpendiculara pe DJ pe care masuram iar grosimea soldului plus surplus de 54 cm. Aceasta este linia D'E' ajutatoare pentru desenatul liniei de talie. Linia D'J este mijlocul fetei , iar linia E'K este mijlocul spatelui. Din E' coboram iar 1,5 cm si marcam punctul E (mijlocul spatelui pe talie). * Pentru un spate cabrat trebuie masurat ceva mai mult. Acum trebuie sa impartim dreptunghiul cu o linie verticala (I'L pe tipar) ca sa obtinem doua tipare: spatele si fata. Cum se imparte? * Sunt sisteme de facut tipare care impart linia soldului (54 cm) in doua parti egale. Sistemul Danckarts face fata cu 1 cm mai lata decat spatele. Acelasi principiu l-am gasit si la Elizabeth Allemong, care zice ca face tipare dupa traditia europeana. Incercati ambele metode is vedeti ca ce vi se pare mai frumos si hotarati-va ce sistem folositi. * Latimea fetei pe sold = 1/2 Sold 2 + 1 cm = 28 cm [(54:2) + 1] * Latimea spatelui pe sold = 1/2 Sold 2 - 1 cm = 26 cm [(53:20 - 1 cm] Din punctul G' masor 28 cm si marchez punctul I'. Acelasi lucru il fac si pe linia tivului JK, unde pun punctul L la 28 cm de J. Uniti punctul L cu punctul I' si prelungiti linia verticala ca sa intersecteze linia ajutatoare D'E' de sus. Punctul de intersectie este F. Am obtinut linia de separatie FL a tiparului de fata cu cel de spate. De o parte si de alta a punctului F se masoara 3 cm, ca sa se poata desena linia rotunjita a soldului. Danckarts foloseste punctele F' (pt fata) si f (pentru spate). * In metoda Müller&Fiul se calculeaza destul de complicat distanta F'-F si F'-f, pe cand in metoda olandeza se foloseste constant 3 cm. In ilustratia din cartea germana distanta folosita este de 3,5 cm, deci iti iese un sold mai rotunjit. * Daca va uitati bine la tiparul de mai sus vedeti ca liniile F'I' si I'f formeaza un fel de pensa care face ca materialul sa cada in linie dreapta peste sold, pastrandu-se directia firului si integritatea tiparului. * Se stie ca o pensa devine cu atat mai dificil de cusut cu cat este mai mare. E adevarat ca aici ai un avantaj din faptul ca mijlocul pensei este pe o cusatura (linia soldului), dar oricum... Ca sa desenezi rotunjimea soldului mai bine te ajuti cu masura soldului (Sold 1) pe linia la 12 cm din mijlocul fetei /talie. Imparti si aici aceasta masura in 4 [98:4 = 24,5 cm]. Masuram 1/4 + 1 cm in fata si 1/2 - 1cm in spate. In tiparul de mai sus avem GI (fata) = 25,5 cm [(49:2) + 1] iH (spatele) = 23,5 cm [(49:2) -1] * De fapt de punctul asta nu ai avea strict nevoie, pentru ca poti sa desenezi curbura soldului si fara el. In cele mai multe metode de facut tipar de fusta nici nu se foloseste grosimea de sus a soldului (Sold 1). Eu o gasesc o dimensiune utila, mai ales daca faci un tipar pentru cineva care are o alta curbura a soldului decat cea standard (ca sa zic in mod elegant ca are 'pernite' pe sold). Apoi te ajuta sa gasesti punctul de plasare a primei pense de la spate, ca sa te avatajeze si te ajuta si sa plasezi mai avantajos pensa de la spate. Se deseneaza curbura soldului, ca in tiparul de sus. Acum calcularea penselor. Se uneste punctul D cu punctul F' si apoi punctul f cu punctul E, desenand o linie usor curbata, care este linia de talie. Masurati linia curba DF" si fE punand panglica metrica (centimetrul) pe muchie dealungul liniei. * Eu nu mai am masurile mele si nici centimetrul la scala, pe care il foloseam pe vremuri la desenatul tiparelor pentru cursuri (acum folosesc computerul). Asa ca nu mai pot ilustra cu cifre. Dar sistemul ese asta. PENSA/PENSELE DIN FATA: Talia in fata la fusta cusuta trebuie sa fie 1/4 din Grosimea taliei + 1 cm [aici (67:4) + 1 cm] = 16,75 + 1 = 17,75 Linia desenata DF' si masurata are dimensiunea X [aici... ???], care este mai mare decat cei 17,75 cm care trebuie sa imi ramana. Din X se scade 1/4 Talie + 1 cm (care la mine este de 17,75 cm). Diferenta este cata lungime trebuie scoasa prin pense. * Daca diferenta este mai mare de 2,5 cm se deseneaza 2 pense (se imparte dierenta in doua). Asta este valabil pentru persoane cu talia mica si solduri (relativ) largi. * Pana la 2,5 cm nu aveti nevoie decat de o pensa. Eu am avut nevoie de 2 pense din cauza taliei mici. Prima pensa (mijlocul pensei) se pune la 6 cm de punctul soldului * Inginerul asta foloseste semne de notare foarte tehnice F', F", etc. Avantajul este ca pricepi simetria, dar sunt mai putin folosite in desenul tiparelor. In stanga si in dreapta acestui punct se masoara 1/2 din latimea primei pense. Linia de mijloc al pensei se deseneaza perpendicular pe linia de talie. * In alte metode se deseneaza paralel cu mijlocul fetei. Se pare ca o pensa usor oblica, cum iti iese aici te avantajeaza mai mult. Elizabeth Allemong le deseneaza intai vertical si pe urma muta punctul / varful pensei can la 1,5 cm spre sold. Rezultatul este acelasi ca in metoda Danckaerts. Ambele sisteme vin din croitoria de la 1900. Pensa astfel plasata este orientata ca directie dupa linia soldului, ceea ce pur din punct de vedere estetic e mai frumos. A doua pensa - daca aveti nevoie de ea - are mijlocul la 11 cm de la sold, masurat ca si cum prima pensa nu ar exista. Deci sa nu faceti ce am facut eu in prima lectie pt acasa sa masor tinand seama de prima pensa (ceea ce mi-a dat un punct la 11 cm + dimensiunea primei pense)!. Lungimea pensei sau a ambelor pense din fata este de 8 cm, dar pentru cineva cu putina burtica pensele pot fi mai scurte. Vedeti cand probati. PENSA/PENSELE DIN SPATE: Calculati de cate pense aveti nevoie si cat de largi trebuie sa fie pensele (sau pensa!) in acelasi fel ca la fata. Comparati lungimea reala a liniei Ef cu dimensiunea taliei in fusta finisata (1/4 Talie -1 cm). Dupa ce aflati cate pense trebuie sa desenati si de ce marime le plasati asa: Prima pensa (mijlocul pensei) se pune la 1/10 din dimensiunea Sold 1, masurata de la mijlocul spatelui: Aici la 98:10 = 9,8 cm in punctul E". A doua pensa se pune la 1/2 din dinstanta fE" (adica la jumatatea distantei dintre sold si mijlocul primei pense). Pensele din spate au linia de mijloc (verticala) perpendiculara pe linia ajutatoare de talie si pe liniile soldului. * Liniile de pensa care se vad pe fusta sunt astfel paralele cu mijlocul spatelui, mai bine zis cu cusatura din mijlocul spatelui. * Si asta se poate explica prin faptul ca o linie paralela cu o linie foarte vizibila pe haina (cum ar fi linia de cusatura din mijlocul spatelui) e mai bine plasata si nu distoneaza de linia dominanta ca o linie care ar lua-o intr-o alta directie, cum ar fi linia soldului. Linii in prea multe directii creeaza haos estetic pe haina. Cu cat e mai multa armonie, cu atat e haina mai reusita. * Personal sunt pentru linia de pensa din fata oblica si linia de pensa din spate dreapta. Lungimea penselor se face in raport cu linia de Sold 1. * Pensa cea mai aproape de mijlocul spatelui trebuie sa aibe punctul la 1 cm deasupra acestei linii. * A doua pensa se opreste la 2 cm deasupra ei. Taiati tiparul pe linia I'L ca sa obtineti cele doua parti (fata is spatele). Si in cele din urma, inca cateva observatii. * In metoda germana care nu foloseste dimensiunea Sold 1 pensele din spate se plaseaza asa: - o singura pensa, mijlocul ei se plaseazape linia Ef la jumatatea distantei - pentru doua pense se foloseste aceeasi metoda ca mai sus,. Singura diferenta este ca ei folosesc pentru prima pensa 1/10 Talie, pe cand Danckaerts foloseste 1/10 din sold 1. Eu as fi avut dupa metoda germana prima pensa la 6,9 cm de la mijlocul spatelui, pe cand in metoda Danckerts o am la 9,8 cm. * Vedeti singure care din distante este mai avantajoasa si va place mai mult, mai ales intr-un material in care pensele se vad, cum ar fi un material uni. In cele imprimate cred ca e mai putin important, ca tot se pierde pensa in imprimeu. Vogue V7937 Buuuun...Am terminat de explicat cum se face tiparul de fusta clasica. Modelele de mai sus se pot face toate foarte simplu cu ajutorul tiparului pe care v-am invata sa-l desenati. Sau cu ajutorul tiparului pe care Anca va invata sa-l faceti pe minunatul ei blog. Mai complicat ar fi numai sa desenezi godeurile la spate de la fusta gri de mai sus (V7937), dar nici acolo nu e mare filosofie! -:)))!! Fiindca se imparte spatele prin linii verticale, se baga pensele pe liniile de taiat al anumitor bucati si se deseneaza godeurile la tiv la toate bucatile, sau se adauga materialul pe care se calca cutele. Eventual poate Anca sa faca acest exercitiu pe blogul ei. Sunt convinsa ca o va face mai bine decat mine. Ramane sa mai explic niste detalii despre tiparul de fusta care privesc pesoanele cu solduri mai mari sau cu derierul mai bine dezvoltat. Compilatii din diferite carti in care ti se atrage atentia asupra particularitatilor anumitor tipuri de corp. Vine primavara!

Ma intorc la corsete cu tiparul cu care am lucrat mai mult si la care aveti si tutoriale despre cum se coase.Pregatesc si alte modele de corsete ,unele lucrate de mine si altele nu,dar sper sa va ajute.Daca incercati tiparul mai intai pe o bustiera 'de sacrificiu', veti reusi la o rochie sa treceti mai usor de partile ce par mai complicate. Daca aveti nelamuriri cand lucrati ,scrieti-mi si din ce stiu va indrum. Aici aveti toate partile tiparului, puse in pozitia in care trebuiesc cusute.Atentionez aici ,ca este un tipar cu cupa mare (gen B-C),pe care eu il mai ajustam in timp ce coseam. Partea de fata(1) Cele doua parti de cupa, din partea de jos (2-3) Partea de sus a cupei (4) Partea de spate (5) Am facut tiparul pe coala A4 ca sa-l puteti reproduce fiecare acasa doar uitandu-va la poze si cu putina atentie.Eu acum nu vad sa-mi fi scapat ceva si sa nu se poata copia dar daca sesizati voi ceva anuntati-ma si revin .Mai pregatesc ,impreuna cu sora-mea si varianta printabila dar sa vad ce iese! Puteti sa salvati pozele la voi in calculator,apoi cu zoom-ul sa vedeti cotele pe care eu le-am dat ,asa cum m-am priceput mai bine.Am scris pe tipar si care parte vine in mijlocul fetei si care vine in lateral pentru ca la cupe sigur va incurcati. ATENTIONARE!!!!!!!!!!!!!!! Tiparul de fata si cel de spate trebuiesc lungite cu 3cm in jos!!!!!!!!!!!!!!! Am sesizat gresala cand lucram la un corset nou!

Pentru calcularea dimensiunilor necesare tiparului de sacou pentru femei avem nevoie de: Calcularea dimensiunilor necesare tiparului: Reteaua de baza pentru sacoul pentru femei+ conturul sacoului: Tiparul final de sacou: Calcularea dimensiunilor necesare tiparului de maneca pentru sacou: Masurarea inaltimilor necesare proiectarii tiparului de maneca (sunt dimensiunile desenate cu verde): Perimetrul rascroielii manecii, daca nu cunoastem nici un program de desenare a tiparului, se va masura cu un centimetru. Cum? Vom incepe dintr-un capat al conturului si ne vom plimba cu centimetrul de-a lungul conturului astfel incat partea gradata a centimetrului sa fie tot timpul pe contur. Reteaua de baza a tiparului de maneca + conturul manecii: Tiparul final de maneca:

pattern

nu am gasit explicatii sau denumiri pentru aceset modele:

pattern

Un expert o sa rada, probabil, de schema mea sau o sa ma critice; insa pe noi, oamenii obisnuiti, acest desen o sa ne ajute sa ne orientam un pic in spatiul in care s-au purtat iile (camasile cu altita / incretite la gat / de tip dacic / de tip carpatic). S-au purtat ii si in Botosani, Neamt, Bacau, Roman ... chiar si in Constanta; dar n-am gasit ceva specific al lor; poate pentru ca nici nu am vazut foarte multe modele vechi – dinainte de 1918. Schimbari, mode, influente, au fost la ii si mai inainte; dar dupa Unire romanii au comunicat altfel si s-au miscat intre granite mai mult decat oricand pana atunci. Si modelele s-au mai amestecat. In Moldova s-au purtat in special raurii costisati / chezuri / piezuri – adica oblici. In sud, s-au purtat raurii in siruri verticale; fie multe si fine, ca in Ramnic sau Ilfov, fie rauri coplesitori, compusi din motive mari si late, cu nume specifice, pentru Muscel "codri", "serpeasca", etc Pe ambele maluri ale Oltului si in Oltenia, s-au purtat mai mult raurii "infurcati" ca niste ramuri (furci) care pleaca dintr-un ax de simetrie numit "cosoi". In Gorj apare tipul de rauri numiti "sabiate"; cosoiul dispare si fostele ramuri sunt acum benzi evidente, care se intalnesc pe centrul manecii, in unghi. Dupa ce incretul si-a pierdut rolul functional, a fost pastrat totusi ca banda decoartiva, aproape nelipsit in compozitia manecii. Sunt exceptii iile mai noi din Muscel si Prahova, unde raurii pleaca direct din altita, repetand aceleasi modele. Alta exceptie sunt iile mai noi (1900) de pe Valea Oltului, unde toata maneca este acoperita de broderie fina, numita "tabla". Tot atunci iile din sud s-au imbogatit cu fluturi (paiete) si fir (metalic). In Bucovina s-au folosit margele – in special pentru a imbogati incretul; dar apar si pe altite cateodata. Cromatica: Ia de Suceava are culori sobre, dar placute, naturale: brun, cafeniu, negru, verde inchis. Cea de Campulung e plina de rosu si negru si se lucreaza cu fir gros, buclat, care da volum. In Vrancea, apare o geometrie puternica si culori tari: rosu, negru, albastru, verde, ocru – contraste; dar si o croiala speciala a manecii: efectul de spirala nu e dat de rauri costisati ci de croiala manecii, care este rasucita. In Vlasca si Ilfov se folosesc culori calde, mai multe nuante de rosu, auriu, ocru. In Romanati se foloseste o combinatie de albastru tare cu rosu si visiniu, pentru modele delicate, mici, dar de mare rafinament. In Gorj, mai ales in nord, se foloseste doar negru (si ocru pentru incret) – influenta clara dinspre zona "Saliste". In schimb compozitia, motivele, sunt foarte dinamice: colul morii, stele, spirale, coarnele berbecului, carlige, etc. In Arges si Valcea, de asemenea apar compozitii monocrome, dar e vorba de rosu inchis si visiniu, mai rar doar negru. Nu am uitat de camasile specifice pentru Dobrogea si nici de cele din Banat, Oas, Maramures, Transilvania: Hunedoara, Saliste, Apuseni, Bihor, Nasaud, Tarnave – fiecare are o personalitate aparte. Insa nu le pot aduce impreuna cu iile pentru ca; desi unele sunt si ele compuse tot din 4 foi si incretite la gat – au si elemente aparte in croiala: ciupag, fodor, platca. Ornamentele sunt specifice: in tabla, ciocanele, picaturi, umeras, 'peste cot' si ne zapacim de tot.